Ce înseamnă PRP, prețul tăiat de deasupra ofertei

Pe pagina produsului scrie 1.299 lei, iar deasupra, tăiat cu o linie, 1.999 lei. Lângă cifra barată, cu litere mici, trei litere: PRP. Creierul citește „am economisit șapte sute de lei", și exact asta e efectul pentru care e pusă acolo.

PRP înseamnă preț recomandat de producător. Nu e prețul de ieri al magazinului, nu e prețul mediu al pieței și nu e ceva ce a plătit cineva. E o cifră pe care producătorul o sugerează comercianților ca punct de plecare, iar în multe categorii nimeni nu vinde la ea de ani de zile.

Două cifre care arată la fel și înseamnă lucruri opuse

Sub prețul tăiat pot sta două lucruri complet diferite, iar pe ecran nu se disting decât prin textul mic de lângă.

Prețul recomandat de producător. Un reper comercial. Producătorul îl publică, magazinul îl afișează ca termen de comparație. Nu spune nimic despre ce plăteau oamenii săptămâna trecută în acel magazin.

Cel mai mic preț practicat de acel comerciant în ultimele 30 de zile. Un reper legal. Când un comerciant anunță o reducere de preț, are obligația să o raporteze la prețul cel mai scăzut pe care l-a practicat el însuși în cele treizeci de zile dinainte. Regula vine din legislația europeană de indicare a prețurilor și este în vigoare în România prin HG 947/2000, modificată în 2022 pentru a prelua directiva Omnibus, peste regulile de anunțare a reducerilor din OG 99/2000.

Prima cifră poate fi orice. A doua e verificabilă și obligă comerciantul.

De ce PRP-ul e aproape întotdeauna mare

Nu pentru că cineva ar minți, ci pentru felul în care se formează. Prețul recomandat e stabilit la lansare, pentru toată piața, și rămâne acolo. Prețul real scade de la lună la lună, pe măsură ce produsul îmbătrânește și concurența își face treaba. La un an de la lansare, diferența dintre cele două s-a lățit singură, fără ca cineva să fi făcut vreo reducere.

De aceea PRP-ul apare cel mai des exact la categoriile în care prețul se erodează repede: electronice, electrocasnice mici, periferice, cosmetice de marcă. La produsele care nu se ieftinesc, PRP-ul e egal cu prețul de raft și nu îl afișează nimeni.

Ce e legal și ce nu

Afișarea unui PRP ca simplă comparație nu e ilegală în sine. Devine problematică atunci când e prezentată ca reducere, adică atunci când magazinul îți spune că economisești o sumă pe care nimeni nu a plătit-o.

Distincția, pe scurt:

• „Preț recomandat de producător: 1.999 lei. Prețul nostru: 1.299 lei" — comparație, permisă.
• „Redus de la 1.999 la 1.299, economisești 35%", unde cei 1.999 sunt PRP-ul și nu prețul practicat în ultimele treizeci de zile — anunț de reducere raportat la un preț de referință greșit.

Nerespectarea regulilor de anunțare a reducerilor se sancționează contravențional, iar autoritatea competentă în România este ANPC. Practic, ca cumpărător, nu ai de făcut o plângere pentru un televizor. Ai de făcut altceva.

Obiceiul care înlocuiește toată teoria

Nu compara cu cifra barată. Compară cu istoricul prețului produsului respectiv.

Cifra barată e aleasă de magazin. Istoricul nu e ales de nimeni: e ce s-a întâmplat efectiv cu prețul în ultimele luni. Un produs care a stat la 1.250 lei toată vara și e acum la 1.299 lei „redus de la 1.999" nu e redus, indiferent cât de mare e procentul.

Trei surse de istoric, în ordinea fiabilității:

1. Prețul pe care l-ai văzut tu, notat undeva. Nu poate fi contestat și nu depinde de nimeni.
2. Comparatoarele de prețuri românești, care țin grafice pe perioade lungi pentru magazinele mari.
3. Alte magazine, în aceeași zi. Nu e istoric, dar dacă același model exact costă la fel în încă trei locuri fără nicio campanie, ai aflat prețul pieței.

Capcanele înrudite cu PRP-ul

• „Preț de listă" și „preț de catalog". Aceeași idee, alt nume. Tot un reper, tot fără legătură cu ce s-a plătit.
• PRP-ul afișat la un produs vechi de trei ani. Cu cât produsul e mai vechi, cu atât comparația e mai lipsită de sens.
• Prețul barat la produse fabricate pentru campanie. Modelul nu a existat înainte, deci nu are cum să aibă un preț anterior.
• Reducerea aplicată doar în coș. Uneori legitim, dar verifică suma finală cu transport inclus, nu procentul afișat pe listing.

Ce faci concret, în treizeci de secunde

Citește textul mic de sub cifra barată. Dacă scrie „cel mai mic preț din ultimele 30 de zile", compararea are sens. Dacă scrie „preț recomandat" sau nu scrie nimic, ignoră cifra complet și uită-te la preț ca la un preț simplu: e mai mic sau mai mare decât ce știi tu că a costat produsul.

Metoda completă, cu semnele unei reduceri fabricate, e în cum verifici dacă reducerea e reală. Ce categorii chiar scad în noiembrie și care doar par că scad e în ce se ieftinește real de Black Friday.

Iar dacă nu vrei să ții minte prețuri, o listă de dorințe online cu alerte de preț păstrează istoricul în locul tău și te anunță când scade cifra care contează, nu cea barată.

Întrebări frecvente

PRP-ul e obligatoriu de afișat?

Nu. E o opțiune comercială a magazinului, nu o cerință legală.

Un magazin poate vinde peste PRP?

Da. Prețul recomandat este o recomandare, nu un plafon impus.

Cum recunosc prețul de referință corect?

Prin formularea de lângă cifră. „Cel mai mic preț din ultimele 30 de zile" e reperul cerut de lege la anunțarea unei reduceri.

Unde reclam un preț de referință incorect?

La ANPC, autoritatea care sancționează anunțurile de reducere raportate la prețuri nepracticate.